Unde sunt MAEȘTRII?

Răsfoiam azi prin gânduri. După o perioadă tumultoasă și amestecată în care am trecut de la agonie la extaz și de la extaz la agonie, simt nevoia de a face curățenie la propriu mai ales printre gânduri și amintiri. Of... e mai greu decat credeam.
Imediat mi-a apărut în fața ochilor chipul Bătrânului, ușor obosit, preocupat și totuși detașat. Am simțit imediat ușurare. Răbdarea lui e de neegalat, blândețea și bucuria cu care face fiecare mișcare, cu care amestecă fiecare substanță și transformă orice formă te copleșește.
Oare el nu are gânduri? El nu se simte obosit să tot repete tipare și formule? Să amestece și să creeze lumină din întuneric?
De fapt doar noi vedem asta că suntem aici în dualitate, EL nu simte și nu vede decât lumină. EL trăiește autentic acolo în dimensiunea Unicității, în Universul Libertății și Iubirii.
Am simțit până în ultima celulă schimbările din ultima vreme, energia... stările diferite și lipsa de vitalitate. M-am regăsit și m-am privit apoi am reușit să mă iubesc.